Un titlu simplu dar complicat in acelasi timp ce descrie o stare pe care sufletul meu o incearca!!!Am trait o poveste de dragoste intensa la cote maxime,un carusel ce mi-a aratat o panorama splendida dar si durerea resimtita in urma cazaturii...Nu am crezut ca in trupul omenesc exista atatea lacrimi,nu credeam ca el poate inmagazina atata suferinta si durere.Am crezut ca intr-o zi va iesi din piept ,va sparge trupul si va rabuvni ,dar nu el tace si aseaza frumos "tristea".Te-am cunoscut si blestem cu toata fiinta mea ziua aia ,dar cum timpul nu il poti da inapoi am mers mai departe.Am inceput o poveste de dragoste pe care o asterneam in cartea vietii,insa aceasta poveste a lasat semne ,rani adanci in suflet.
Ereau zile cand ma luai de mana si imi zambeai larg deschis,nu iti pasa daca aveam 50 de bani in buzunar imi ziceai "te iubesc bebe!!" si eu ma hraneam cu dragostea ta ,insa a doua zi te sunam sa iti spun "buna dimineata iubire" si decat sunam pentru ca vocea ta erea prea ocupata sa raspunda.Ereai complicat!!!Niciodata nu am inteles de ce "prieteni tai" ereau mai importanti,de ce eu nu puteam sa fiu acolo,de ce imi spuneai "te mint ca sa nu te superi:((",de ce niciodata cand am fost fericita nu ai putut/nu ai avut timp/nu ai avut chef/nu ai avut bani/nu te-a lasat x sa fi cu mine?
Noptile le pierdeam amandoi de cele mai multe ori ,desenam munti pe care cu gandul ii escalam ,visam plaje intinse ,marea sclipind in privirea noastra.Acum am distrus totul.Intr-o fractiune de secunda(parca mai ieri erea) s-a pus punct definitiv(nu ca pana acuma cand ne certam doar de dragul unei impacari pentru a te rasfata ca pe un print).
Cu toate astea de ce inima nu a pus punct?De ce nu a incetat sa mai bata pentru tine d-nul A?De ce noaptea imi apari in vis si ma trezesc si plang?De ce sufletul numai cand aude de tine se zbate ca nebunul?De ce nu vreau sa inteleg odata pentru totdeauna ca acum Tu ESTI FERICIT ,eu apartin trecutului.
Nu a stiut nimeni cata suferinta imi cauzai,zambeam si spuneam"e ff bine"-de unde?De atatea ori veneam la tine sa te surprind ,sa fi bucuros ,sa nu duci lipsa de nimic ,mereu ziceai :"mami am nevoie de ..................................." si eu asa faceam.Ma intreb mereu ce ti-a lipsit,care e golul ce ti-a macinat sentimentele.Am renuntat la tot pentru tine ,chiar si la mine ,as fi renuntat si la viata numai ca sa fi tu fericit..Acum esti fericit...insa lumea acuma a renuntat la mine..totul a renuntat sa mai creada in Iulia.
Sutele de ore cand eream amandoi,cand "sufeream sa ma alinti" cand faceam totul sa fiu pe placul tau ,cand te sacaiam cu sutele de mesaje unde sunt,oare cand o saruti pe ea te mai gandesti la mine?Oare cand ii cuprinzi trupul in brate si adormi cu capul pe trupul ei simti mirosul meu?
Eu da,eu simt ca am tatuat in piele mirosul tau ,simt ca sufletul respira aerul tau,simt ca buzele zambesc precum zambeai tu cand ereai fericit,simt ca ochi plang precum ai plans tu cand ca proasta nu mai vroiam sa aud de tine,simt ca inima inca e la tine am cautat-o in tot corpul :((
Acuma incep sa inteleg ca gata,esti barbatul altei femei,numai esti bebele meu ,iubitul meu cu ochii ca bolta cerului.Am ales un alt drum ,un drum cat mai departe de tine,chiar daca departarea ma va macina eu sper sa ma si inrautateasca .
Sper cand ma vei revedea ochi tai sa nu se inunde de lacrimi,aceleasi lacrimi pe care eu le vars acum,sper sa nu iti doresti tu sa fi iar cu mine .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu